"Toate necazurile oamenilor vin din incapacitatea lor de a sta singuri si tacuti intr-o camera goala"
Blaise Pascal (1660)

luni, 29 noiembrie 2010

Terapia prin ras

Anul trecut, prin luna aprilie, doi cercetatori americani au prezentat rezultatele unui studiu, care a demonstrat in mod riguros ca rasul vesel, din toata inima, este o terapie adjuvanta excelenta in tratarea diabetului si a posibilelor lui complicatii(atac de cord, orbire, tulburari neurologice, cardiovasculare, reactii autoimune).
        Una dintre fiintele iluminate cele mai respectate si iubite in Japonia si China, asociata deopotriva cu intelepciunea deplina si rasul, este Hotei, un calugar Zen(Chan), care a trait in sec al IX- lea in timpul dinastiei Liang tarzii. Insa el nu se considera pe sine un maestru si nici nu cauta sa isi faca vreun discipol. Doar mergea din sat in sat, se oprea pentru uun timp in fiecare loc, hoinarea pe strazi, impartind mici daruri copiilor si mai ales radea foarte mult. Oamenii se adunau in jurul lui observand caracterul lui excentric, iar daca cineva il intreba de ce rade, singurul lui raspuns era sa rada si mai tare. Nu trecea mult si tot satul strans in jurul lui, incepea sa rada, rasul lui fiind foarte contagios. Dupa baia de ras fara motiv, toata lumea se intorcea la treburile zilnice curatati de tensiuni si cu mintea curatata de griji si intrebari.
         Umorul si optimismul, ca mod de viata, sunt calatorii spirituale. Umorul este spiritualitatea si spiritulaitatea este umoru. Un arab batran si intelept a spus candva ca Dumnezeu este un umorist care se joaca in fata unei audiente careia ii este teama sa rada. O data ce ajungem cu totii sa vedem treaba asta numita "viata" ca o gluma cosmica, nu avem alta solutie decat sa radem.
 In cartea Life after life, , Thomas Moody cauta motivele pentru care ne aflam pe pamant. Moody a intervievat peste sapte sute de mii de oameni care au avut experienta mortii clinice. Toti au fost declarati clinic morti si s-au intors la viata pentru a povesti experienta pe care au trait-o. Toti acei oameni, din diferite colturi ale lumii, fara sa se cunoasca intre ei, au declarat acelasi lucru. Cand inima lor a incetat sa bata, toti s-au trezit ca isi parasesc corpurile in zbor, si de sus puteau sa priveasca corpul murind. Apoi au simtit o forta irezistibila impingandu-i intr-un tunel intunecat care in cele din urma ii ducea catre o fiinta inconjurata de o lumina orbitoare, o lumina alba. Ei au trait un incredibil simtamant de siguranta si dragoste neconditionata. Toti au raportat un sentiment de pace deplina si de bucurie in timp ce aceasta fiinta le punea doua intrebari:
Cat de mult ai invatat sa iubesti?
Cat de tare te-ai folosit de toate oportunitatile pe care le-ai avut in viata ca sa devii intelept?
Apoi toti au simtit o forta ce ii trageau inapoi in corpurile lor, unde aveau sa se intoarca, si au simtit un ragnet ca nu venise inca vremea sa-si paraseasca corpurile si lumea aceasta. De aici tragem concluzia ca ne-am nascut in aceasta lume pentru a ne spori capacitatea de a iubi si de a extinde intelepciunea.
Viata ar fi mult mai distractiva, daca, in loc sa luam de buna observatia lui Shakespeare cum ca "toata lumea este o scena", ne-am indeparta de ea, am comanda un suc racoritor de portocale si pop- corn, si am privi de la distanta micuta noastra drama numita "viata". Dar nu mai mult de trei ganduri in spate.
Sa-ti traiesti viata ca pe un joc iti poate da foarte multa tarie. E posibil sa te imbolnavesti, dar tot te vei distra. Sa vezi absurdul in anumite situatii poate face calatoria vietii cea mai tolerabila.
"Poti sa dansezi viata sau poti sa o tarasti", spune Ram Dass, autorul cartii Be Here Now. Daca vom suferi de shakespearienele "lovituri ale crudei sorti", intr-o zi vom rade de toate astea, dar pana la urma, de ce sa asteptam?
Nu vom sti niciodata cati oameni au fost vindecati prin ras de o boala majora sau de vreo depresie minora. Daca rasul ar putea fi prescris in retete, atunci negresit s-ar inbunatati sanatatea si starea de bine a oamenilor.
           Eu urmez formula pe care am invatat-o de la Jack Canfield. Formula este E+R=U.
-"E" este evenimentul sau ceea ce ni se intampla in viata.
-"R" este raspunsul la ceea ce ni se intampla. Cateodata nu detinem nici un control asupra a ceea ce ni se intampla, dar avem puterea de a alege raspunsul la ceea ce ni se intampla.
-"U" este urmarea, cum ne simtim, cum ne comportam, cum gandim, ca rezultat al raspunsului ales de noi si dat pentru ceea ce ni se intampla.
Martin E. P. afirma ca una din cele mai importante descoperiri in psihologie in ultimii douazeci de ani este aceea ca oamenii pot alege modul in care gandesc. Acest fapt poate fi explicat mai clar daca am incerca sa ne imaginam viata ca pe o corida. Intr-o lupta cu taurii este un toreador tinand de-o parte o pelerina rosie in timp ce se confrunta cu taurul. Taurul ataca pelerina cu toata forta si puterea sa, fara sa il raneasca pe toreador, pentru ca toreadorul este destul de iscusit  si stie cum sa tina pelerina departe de corpul sau. Pentru noi, taurul inseamna viata, cu toate confruntarile si exacerbarile ei. Pelerina rosie este o metafora folosita pentru ego-ul nostru. Lasand-o deoparte ne producem mult mai putina suferinta psihica.
In fiecare zi oamenii spun "off...prea pun lucrurile la suflet", si iata ca spitalele sunt pline de oameni care pun lucrurile la suflet si se consuma in griji si durere.
Tot asa, autorul Wayne Dyer ne povesteste: "Obisnuiam sa ma supar cand eram prins in trafic, pana mi-am dat seama ca traficului nu-i prea pasa".
Asadar imaginati-va viata cu pelerina rosie tinuta de-o parte, folosind formula  
E + R = U.
Este destul de greu sa incercam sa fim veseli atunci cand purtam cu noi povara trecutului. O cale de a ne descurca cu o parte din suferinta, furie, frica si nesansa este sa descoperim umorul in lucruri si apoi sa radem de ele.
Oricine spune ca i-a fost usor sa se maturizeze uita ca "nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita".
Asadar trebuie sa incercam sa avem un optimism nesfarsit. Daca il ai, inseamana ca stii ca tot ceea ce faci in fiecare clipa, inclusiv in cea de fata, este urmarea unei alegeri. Tot ceea ce ni s-a intamplat pana in acest moment este calatoria noastra , pe care a trebuit sa o intreprindem ca sa putem creste si in viata si ca sa iubim sa fim exact unde ne aflam in acest moment.
Cu totii am fost ghidati de fiinta noastra interioara- daca ne-am facut timp pentru ea, sa o simtim si sa o ascultam cu atentie. Aceasta fiinta interioara ne-a calauzit catre toatele coincidentele(daca ele exista) si greselile pe care le-am experimentat pentru ca noi sa ducem la bun sfarsit sarcina pe care o avem de indeplinit, astfel incat sa ne continuam drumul si sa facem pasul urmator in cresterea noastra spirituala.
Sfatul meu pentru toata lumea este sa gaseasca umor si buna dispozitie in fiecare zi. Nu incetam sa mai radem pentru ca imbatranim, ci imbatranim pentru ca incetam sa mai radem. Asa ca haideti sa avem vise. Cand ne pierdem visele, murim. Asa ca multi oameni se plimba in jur ca mortii si nici macar nu stiu asta. Imbatranirea este obligatorie. Sa cresti este insa optional. Nu este niciodata prea tarziu sa fim tot ceea ce ne este cu putinta sa fim. Traieste-ti viata, dar nu te atasa de ea. E un dar temporar. Alege dragostea in locul fericirii. Opusul dragostei nu este ura, ci fica. Priveste lumea cu iubire, rasete, umor si optimism- si toate ti se vor intoarce din abundenta...
Incurajez pe fiecare sa-si urmeze si inima, nu numai logica creierului. Daca facem ceva fara inima, nu merita facut. Trebuie sa facem ceea ce iubim cu adevarat.

"Lumea poate fi vazuta in doua feluri: Nimic nu este un miracol. Totul este un miracol."                  
                                                                                    Albert Einstein

"Cel mai mare lucru pe care l-am facut in viata a fost sa fiu prezent atunci cand cineva avea nevoie de mine"
                                                                                     Bernie Segal

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu